Fotografierea nebuloasei Trompa de Elefant (IC 1396) din Constelația Cefeu

Nebuloasa Trompa Elefantului este o nebuloasă de emisie care face parte dintr-o nebuloasă mult mai mare numită IC 1396. Ceea ce am fotografiat este, de fapt, nebuloasa IC 1396 care conține în partea din dreapta-sus (raportat la imaginea mea) o structură cosmică alungită cu o formă asemănătoare cu o trompă.

În viitor, probabil, voi relua fotografierea acestei ținte punând accent doar pe "trompă", cu o focală de 600 mm. Acum, ca să intre întreaga nebuloasă IC 1396, am folosit o focală de 250 mm.

Dimensiunile relativ mari ale nebuloasei IC 1396 și usurința cu care poate fi identificată pe cer fac din această nebuloasă o țintă predilectă pentru astrofotografii începători...cu condiția să utilizeze filtre de bandă dubla (Ha + Oiii) împreună cu o cameră color sau filtre Ha, Oiii și Sii cu o cameră mono. Însă se poate încerca și cu un DSLR oarecare (nemodificat astro). Deci opțiuni există ...

Odată identificată pe cer, în direcția Nord, constelația Cefeu, nebuloasa Trompa Elefantului se află foarte aproape de steaua Garnet din Cefeu, așa cum am indicat pe imaginea alăturată. Practic acea stea trebuie luată ca reper.

Perioada optimă de fotografiat nebuloasa Trompa de Elefant (IC 1396) este vara și toamna, însă aceasta nu constituie o regulă. Eu am fotografiat nebuloasa IC 1396 pe 27 mai 2022, când, odată cu venirea întunericului, își face apariția și nebuloasa noastră. Problema este că la sfârșitul primăverii ea este situată destul de jos, orice obstacol (pom, deal, casă, bloc) putând obtura subiectul. Exact acest lucru mi s-a și întâmplat: a trebuit să aștept mai mult de jumătate de oră până când întreaga nebuloasă să răsară de după un brad. În plus, dacă subiectul este destul de jos (aproape de linia orizontului) turbulențele atmosferice pot fi mai acccentuate.

Am fotografiat nebuloasa IC 1396 lângă București într-o zonă cu un cer Bortle 6. Inițial am vrut să fotografiez Nebuloasa Semilună sau Nebuloasa Voalului, însă mi-am dat seama că poziția unde pusesem deja echipamentul nu era cea mai bună pentru a fotografia cele 2 ținte amintite, deoarece în direcția lor era culoarul de aterizare al avioanelor de pe aeroport. Așadar am decis să fotografize nebuloasa Trompa de Elefant care era poziționată mai bine din punct de vedere al locației mele.

Consider ca sunt două moduri principale de a încadra această nebuloasă:
- fie se folosește o focală mai mică (150mm, maxim 250mm în cazul unei dimensiuni a pixelului similară cu a mea - 3.76 pt. ASI 533 MC-PRO) și în imagine va apărea întreaga nebuloasă IC 1396 (inclusiv silueta Trompei dar și steaua Garnet din Cefeu)
- fie se pune accent doar pe silueta Trompei și se folosește o focală mai mare (500-600 mm)

- înafara acestor 2 moduri ar mai exista o variantă, dacă se dorește ca în același cadru să intre și spectaculoasa nebuloasă SH2-129 ("Liliacul zburator" si "Calmarul albastru"), o nebuloasa mult mai dificil de prelucrat care necesită un timp de integrare mai lung. În acest caz ar trebui ca teleobiectivul/telescopul să fie direcționat spre un punct situat între cele 2 nebuloase (IR 1396 și SH2-129) folosind o focală mică. În cazul meu ar trebui aprox. 85-100 mm.

Am folosit o cameră Astro color ZWO ASI 533 MC-PRO, cu un obiectiv Sigma 150-600 la o focală de 250mm și diafragmă de f/8.0. Camera a fost răcită la -10 grade Celsius, afară fiind aprox. 15-20 grade.
Împotriva poluării luminoase am utilizat un filtru Optolong LXtreme de 1.5 inci. Acesta este un filtru de bandă îngustă util in cazul în care se dorește o imagine bicolor, el lăsând să treacă lungimile de undă corespunzătoare lui Ha și Oiii.
Ca de obicei ASIAIR+ este creierul întregului ansamblu prin intermediul căruia se execută majoritatea operațiunilor: verificarea focusului, identificarea punctului de pe cer spre care este îndreptat teleobiectivul prin algoritm de PLATE-SOLVING, setarea camerei (nr. cadre, timp expunere, Gain), ghidare.
De asemenea am folosit o cameră de ghidare ASI 120 MM, trepied Manfroto CX PRO3 si 2 baterii dedicate: Baterie Omegon Pro Powerbank 96k LiFePO4 307Wh 12V + Celestron Powertank Lithium Pro LiFePO4 159Wh

Ceea ce mi s-a părut ciudat cu această nebuloasă este că silueta ei nu apărea deloc în aplicația ASIAIR-ului. Ca urmare nu știam dacă fotografiez ceea ce mi-am propus ... doar algoritmul de PLATE-SOLVING m-a asigurat că am centrat corespunzător subiectul. Abia după ce am descărcat imaginile, le-am suprapus și le-am prelucrat a apărut nebuloasa. Așadar, dacă nu apare nimic (inafara stelelor) într-un cadru, nu este nicio problemă ... va apărea la prelucrare.

Primul pas este încărcarea cadrelor (Light, Flat, Bias etc.) în Pixinsight Script >> Batch Processing >> WeightedBatchPrepocessing pentru a suprapune cadrele, urmând ca programul să exporte un singur cadru final cu care vom lucra. Prefer varianta aceasta mai simplă, fără prea multe setări, deși sunt multe alte optiuni de suprapunere (inclusiv în PIXINSIGHT) mai avansate. Sunt numeroase alte soft-uri: DeepSkyStacker (cel mai utilizat software pt. Windows), SIRIL (Windows, Linux și Mac) sau Starry Sky Stacker (Mac).

Mai jos se pot vedea mai multe cadre:
- un cadru neprelucrat (.FIT) fotografiat cu ASI 533 MC-PRO în care silueta nebuloasei nu se distinge
- cadrul master rezultat în PixInsight după suprapunerea tuturor cadrelor
- cadrul master prelucrat prin BackgroundNeutralization. Asupra acestuia trebuie executat DynamicBackgroundExtraction pentru a se elimina gradientul, SCNR (pentru eliminarea tentei verzuie). Apoi se elimina zgomotul, se extrag stelele (STARNET++) și se continuă procesarea asupra imaginii fără stele. La sfârșit se suprapune cadrul care conține doar stele peste cadrul modificat fără stele folosind PIXELMATH.
- cadrul final rezultat în urma prelucrării - varianta standard (Pixinsight+Photoshop).
- cadrul final rezultat în urma prelucrării folosind o paletă de culori H O O. O încercare nereusită
- cadrul final rezultat în urma prelucrării folosind o paletă de culori H O O. Aceasta este varianta pe care o consider ok.