Interesul pe care l-am avut de-a lungul timpului atât în domeniul cosmologiilor tradiționale cât și în cel al cosmologiei moderne, alături de experiența ultimilor ani din domeniul fotografiei (peisaje, fotografie de produs, tururi virtuale, uneori și evenimente private) au constituit un suport necesar abordării acestui gen fotografic unic, situat la interferența astronomiei cu arta fotografică.
Un domeniu care deschide cerul întunecat al nopții către profunzimile coloristice ale nebuloaselor sau galaxiilor îndepărtate, ori către puritatea cristalină a roiurilor globulare, adevărate podoabe ascunse în întunericul firmamentului. Fiecare imagine din astrofotografie trebuie privită ca o "fosilă celestă" care conține încifrate povești vechi de mii sau milioane de ani despre evoluția continuă a universului.
În anul 2021 am început să fotografiez cerul înstelat. Încercări am mai avut în trecut, ca orice fotograf care odată ajuns pe munte vrea să surprindă Calea Lactee. Însă acel gen fotografic, de obicei, reprezintă doar o pregustare a astrofotografiei.
În vara anului 2020 a fost pentru prima dată când am văzut și când am fotografiat o cometă (cometa NeoWise), fără echipament special (fără montură, filtre etc.). A fost un moment excepțional!
Tot atunci am aflat că se poate fotografia Galaxia Andromeda cu un obiectiv relativ normal și un DSLR clasic. Până atunci nu știam că imagini cu galaxii sau nebuloase pot fi facute de oriunde și cu un echipament pe care mulți fotografi deja îl au (DSLR, trepied, teleobiectiv). Pentru mine a fost un moment decisiv când am invățat să identific corect pe cer Galaxia Andromeda și apoi am fotografiat-o cu un obiectiv de 85 mm. Imaginea mi s-a părut extraordinară... Azi îmi vine să râd când mă uit la ea, însă pentru acel moment a fost un mare "UAU". Faptul că am identificat-o pe cer și apoi "ceva" luminos a ieșit în imaginea finală m-a făcut să vreau mai mult... Acea primă imagine cu Andromeda poate fi văzută aici.
Apoi am descoperit siteuri de profil astrobackyard.com, galactic-hunter.com și excelentele tutoriale ale lui Peter Zelinka care m-au convins să investesc într-un star-tracker (iOptron SkyGuider Pro pe care l-am upgradat continuu). Ulterior am achiziționat și un teleobiectiv Sigma 150-600 Contemporary.
Astfel, în vara lui 2021 am început să descopar ce înseamnă astrofotografia folosind un Canon 7D nemodificat, un teleobiectiv Sigma 150-600 și montura SkyGuider Pro cu iPolar.
Mi-a luat câteva nopți doar să înțeleg și să fac alinierea polară ...fără să fotografiez nimic...
Apoi am început să învăț cerul și să identific poziția unor obiecte cerești invizibile luând ca reper stele vizibile, pentru a putea să centrez acel subiect și să-l fotografiez.... evident totul manual, căci SkyGuider Pro nu este o montură cu GoTo.
De asemenea am învățat că pentru a produce imagini de calitate sunt necesare mai multe ingrediente diferite: capacitatea de a "pierde" nopți la rând în zone cu cer cu poluare luminoasă cât mai limitată, cunoștințe de astronomie si fotografie, utilizare software specializat de prelucrare imagini (nu mă refer aici la Photoshop ...) și nu în ultimul rând investiții în echipament...
Iar povestea continuă ...
Pentru mine astrofotografia înseamnă în primul rând DSO (Deep Sky Objects - obiecte de cer profund) cum ar fi galaxii, nebuloase sau roiuri stelare.
Momentan sunt mai puțin interesat de fotografia planetară și cea solară.
Luna este un subiect interesant care permite multe abordări creative...
Am învățat că în spatele unei singure imagini reușite (sau mai puțin reușită) stau deseori multe nopți "pierdute", fie în frig pe timpul iernii, fie vara înconjurat de insecte. Apoi ore, iar uneori zile întregi, de prelucrare software.
Cum să fotografiem Galaxia lui Bode (M81) și galaxia Țigară (M82) din Carul Mare
Constelația Lebăda (Cygnus)
Nebuloasa Inimii (IC 1805) și Nebuloasa Sufletului (IC 1848) din constelația Cassiopeia
Nebuloasa America de Nord (NGC 7000), Nebuloasa Pelican (IC 5070), Zidul Lebedei (Cygnus Wall)