- nume: Constelația Cefeu
- Localizare/centrare:
RA: 22hr 54' 30"; DEC: 65º 15' 30" (coordonatele aparțin unui punct relativ central către care am îndreptat obiectivul)
Despre Constelația Cefeu
Cefeu este o constelație tradițională cunoscută de mii de ani, cel puțin din vremea lui Ptolemeu, pe a cărui listă se afla în secolul al II-lea.
Numele constelației provine din mitologia greacă și este preluat de la regele Etiopiei pe numele său Cefeu, care era tatăl prințesei Andromeda și soțul Cassiopeiei. Pe cer, aceste 3 constelații (Cefeu, Cassiopeia și Andromeda) se găsesc alături unele de altele.
Este interesant că în viziunea tradițională a țăranului român, această constelație se numea și avea forma unei Coase:
"Stelele alfa, gama și o stea mai mică dintre ele și în linie dreaptă cu ele formează ... coada coasei. Steaua Vita formează mânerul... iar stelele mi, zetta si delta, fierul coasei.", cf. Credințele țăranului român despre cer și stele de Ion Otescu. Imaginea coasei o puteți vedea aici.
Datorită ciclului precesiei de aproximativ 26000 ani, steaua Gamma Cephei, care poate fi văzută în vârful (ascuțit al constelației) îndreptat aproximativ spre Polaris, va deveni ea însăși Stea Polară (Polul Nord Ceresc) în jurul anilor 3800-4100.
Astfel, peste 2000 de ani, cei care vor face astrofotografie vor face alinierea polară către Gamma Cefei ... :)
Fiind o constelație circumpolară, Cefeu este relativ ușor de fotografiat aproape în orice anotimp de la latitudinea noastră. Trebuie ținut cont de un singur aspect important: subiectul să nu se afle prea jos, prea aproape de orizont în timpul sesiunii foto pentru a nu fi obturat de obstacole și pentru a nu fi deranjați de turbulențe atmosferice sau poluare luminoasă excesivă.
Din punct de vedere vizual constelația este ușor de recunoscut privind către Nord, relativ aproape de Steaua Polară. Astrofotografic, ea conține multe subiecte interesante, atât pentru începători (ex: Elephant's Trunk Nebula), cât și pentru avansați (ex: SH2-129, OU4).
Pe o parte dintre acestea le-am fotografiat deja, iar pentru unele am scris și un mic articol sub forma unui proiect de astrofotografie unde apar numeroase detalii. Se pot vedea mai jos.
Subiecte spectaculoase pentru astrofotografii amatori în constelația Cefeu:
- Nebuloasa Trompa de Elefant (IC 1396 - Elephant's Trunk Nebula)
- Nebuloasa Vrăjitorul (Wizard Nebula - NGC 7380)
- Nebuloasa Leul (SH2-132). Un subiect destul de complex care necesită multe ore de integrare
- Nebuloasele Liliacul zburător (Flying Bat Nebula, SH2-129) și nebuloasa Calmarul (Squid Nebula, OU4); un subiect fascinant însă extrem de dificil, în care nebuloasele sunt suprapuse și necesită multe ore de integrare și tehnici speciale de prelucrare
- Nebuloasa Iris (NGC 7023)
- Nebuloasa NGC 7822
- Galaxia Fireworks (NGC 6946) împreună cu roiul de stele deschis NGC 6939 (se poate încadra astfel încât ambele să apară în aceeași imagine)
- Nebuloasa Peștera (Cave Nebula, SH2-155) - subiect relativ ușor de fotografiat
- LDN 1235 - The Shark Nebula, o nebuloasă întunecată cu o formă evidentă de rechin +
- Nebuloasa Balon (NGC 7635) împreună cu spectaculoasa Nebuloasă Gheară de Homar (Sh 2-157) și roiul deschis M52. Am adăugat și aceste subiecte deși apartin de Cassiopeia, însă vizual ele se află aproape de constelația Cefeu. Practic sunt poziționate la granița dintre cele două constelații.
Galerie 2 imagini - Constelația Cefeu (fotografii de câmp larg - widefield)
Sfaturi utile pentru fotografierea constelației Cefeu
Sunt 2 modalităti principale de a fotografia întreaga constelație: fie se fotografiază pe bucați și apoi se lipesc secțiunile ca într-o panoramă (o metoda complexă); fie se fotografiază cu un obiectiv de câmp larg (wide field), ceea ce am făcut eu (o metodă simplă).
Am fotografiat constelația Cefeu pe 29 august 2022, într-o noapte călduroasă, din curte, într-un sat din Oltenia cu un cer Bortle 4. Seeingul a fost acceptabil, ghidajul destul de bun, ajungând să trag cadre de 5 min.
Am folosit o cameră Astro color ZWO ASI 533 MC-PRO, cu un obiectiv Canon EF-S 10-22 la o focală de 22mm și diafragmă de f/7.1. Camera a fost răcită la -5 grade Celsius, afară fiind aprox. 24 grade.
Împotriva poluării luminoase și pentru a evidenția nebuloasele (mai ales pe cele de emisie) am utilizat un filtru de bandă dublă îngustă (Ha+Oiii) Optolong L-Xtreme de 1.5 inci.
Foarte important a fost minicalculatorul ASIAIR+ care este creierul întregului ansamblu prin intermediul căruia se execută majoritatea operațiunilor:
- verificarea focusului
- identificarea punctului de pe cer spre care este îndreptat obiectivul prin algoritmi de Plate-Solving
- setarea camerei (nr. cadre, timp expunere, Gain)
- semi-ghidarea (SkyGuider Pro poate corecta mișcarea doar pe axa de rotație nu și pe DEC).
De asemenea, am avut cameră de ghidare ASI 120 MM, trepied Manfroto CX PRO3 și 2 baterii dedicate (Baterie Omegon Pro Powerbank 96k LiFePO4 307Wh 12V + Celestron Powertank Lithium Pro LiFePO4 159Wh)
Folosind algoritmii de plate-solving ai AsiAir-ului am putut să îndrept obiectivul către un punct relativ central al constelației (RA: 22hr 54' 30"; DEC: 65º 15' 30"), pe care l-am calculat înainte folosind site-ul telescopius.com/telescope-simulator.
În final am avut 64 cadre Light de 5 min, 10 cadre Dark și 100 cadre Bias. Total integrare 5 ore și 20 minute.
Fotografierea acestei constelații poate constitui un subiect pentru începatorii care dispun de un simplu star-tracker (așa cum am și eu), de un DSLR modificat pentru astro (sau chiar un DSLR nemodificat) și un filtru de bandă îngustă asemănător cu cel pe care-l utilizez). Filtrul este esențial împreună cu montura (star-tracker-ul). Avantajul este că precizia urmăririi stelelor nu trebuie să fie foarte bună fiind vorba de un cadru extrem de larg (se folosește un obiectiv super-angular).
Prelucrarea imaginilor cu constelația Cefeu
Trage cu mouse-ul stânga-dreapta. Cadru singular de 5 min (.fit debayered, BN) vs. Cadru final prelucrat.
Primul pas este încărcarea cadrelor (Light, Flat, Bias etc.) în Pixinsight Script >> Batch Processing >> WeightedBatchPrepocessing pentru a suprapune cadrele, urmând ca programul să exporte un singur cadru final cu care vom lucra. Prefer varianta aceasta mai simplă, fără prea multe setări, deși sunt multe alte optiuni de suprapunere (inclusiv în PIXINSIGHT) mai avansate. Sunt numeroase alte soft-uri: DeepSkyStacker (cel mai utilizat software pt. Windows), SIRIL (Windows, Linux și Mac) sau Starry Sky Stacker (Mac).
Mai jos se pot vedea mai multe cadre:
- un cadru de 5 min, neprelucrat (.FIT), fotografiat cu ASI 533 MC-PRO
- cadrul master rezultat în PixInsight după suprapunerea tuturor imaginilor împreună cu cadrele de calibrare
- cadrul neprelucrat din care s-au eliminat stelele folosind STARNET2.
- cadrul prelucrat din care s-au eliminat stelele.
- cadrul fără stele neprelucrat.
Apoi, pentru a genera imaginile finale, am adăugat în PIXELMATH stelele (reduse prin MorfologicalTransformation) peste cadrul fără stele. De puțin timp au apărut și alte noi metode de micșorare a stelelor în Pixinsight (a se vedea filmul următor) pe care le-am testat cu succes și am observat că sunt extrem de simple, eficiente și configurabile.